Proiecte

Condiţiile prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii palearctice (ex. mediteraneană, pontică, eur-asiatică), fac din Dobrogea un teritoriu aparte, o zonă diferită de restul ţării atât peisagistic, cât şi floristic şi faunistic. Biodiversitatea faunistică a Dobrogei, reprezintă o atracţie irezistibilă pentru naturaliştii de pe la noi, fiind reprezentată de 3.541 de specii (3061 nevertebrate si 480 vertebrate). Importanţa deosebită pentru ştiinţă şi pentru biodiversitatea Dobrogei o reprezintă speciile rare şi pe cale de dispariţie din care enumerăm: broasca ţestoasă (Testudo graeca) - monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) cel mai mare şi mai rar şarpe din ţară, dihorul de stepă (Mustella eversmanii), vipera cu corn (Vipera ammodytes montadonii), vulturul pleşuv brun (Aegypus monachus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), dumbrăveanca (Coracias garrulus).Fauna dobrogeană este evident interesantă, valoroasă, demnă de un grad de protecţie mult mai ridicat decât cel pe care putem să îl constatăm în prezent. În Dobrogea, ritmul de distrugere, deterioarare şi fragmentare a habitatelor naturale (prin extinderea suprafeţelor agricole, de păşunat, industriale şi locuibile) este tot mai accelerat de la un an la altul, iar fauna sălbatică suferă modificări semnificative. Însă acestea nu sunt singurele cauze care pun serioase probleme în această regiune, din acestă categorie mai făcând parte şi turismul iresponsabil şi traficul rutier care omoară mii, în unele cazuri chiar sute de mii de indivizi anual, afectând grav supravieţuirea speciilor. Conform unor estimări realizate până în 2003, inclusiv, arată că în Statele Unite ale Americii mor anual (Erickson şi colaboratorii) 80.000.000 de indivizi aparţinând faunei sălbatice, din cauza traficului rutier. De asemenea, pe drumurile europene, aproximativ 350.000 din cele 27 de milioane de pasari sunt ucise de traficul rutier în fiecare an. În zona Dobrogei, din drumurile naţionale se desprind o multitudine de drumuri judeţene şi comunale, care conduc la localităţile din regiune, precum şi numeroase drumuri agricole. Aceste drumuri, deşi sunt înguste, au un trafic ridicat, făcând numeroase victime în rândul faunei, mai ales în rândul faunei cu mobilitate mai redusă şi în special a herpetofaunei (fauna de amfibieni şi reptile), aici trebuind amintite cazuri de specii foarte importante conservativ, precum Bombina bombina, Triturus dobrogicus sau Rana arvalis care cad victimă pe aceste drumuri. Unele specii precum Pelobates fuscus cad victimă şi pe drumurile trasate direct pe nisip, unde viteza este chiar foarte redusă. Prin implementarea activităţilor cuprinse şi bine stabilite din cadrul proiectului, venim în sprijinul conservării şi managementului durabil al resurselor naturale dintr-o zonă cu un tip de habitate unice în Europa. În acest sens, ne propunem monitorizarea atentă a traficului rutier şi a efectelor sale asupra biodiversităţii; stabilirea impactului, a numarului de cazuri si a distributiei lor; identificarea sectoarelor cele mai expuse la producere fenomenului. Cartarea acestor accidente va conduce la realizarea unei hărţi de risc pentru fauna sălbatică, ce va fi de folos în propunerea unor măsuri de reducere a impactului traficului rutier asupra biodiversităţii. Avem datoria să asigurăm protecţia, conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural faţă de presiunea crescândă a activităţii umane, deoarece de protecţia lor depinde dezvoltarea durabilă a societăţii, pe plan naţional şi internaţional.

Proiectul propus spre finanţare de către Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin Oceanic-Club are drept scop realizarea unei hărţii de risc pentru fauna sălbatică dobrogeană în condiţiile traficului rutier şi elaborarea unui plan de măsuri necesare în vederea reducerii impactului generat de traficului rutier asupra elementelor de faună din Dobrogea. Principalele obiective ale proiectului sunt: 1. Monitorizarea şi cartarea cazurilor de mortalitate din fauna Dobrogei cauzate de traficul rutier; 2. Stabilirea impactului, a numărului de cazuri si a distributie lor; 3. Elaborarea unor măsuri care să prevină şi să reducă la minim impactul mortalităţii rutiere; 4. Informarea şi sensibilizarea conducatorilor auto si a companiilor de transport cu privire la necesitatea protejării şi conservării faunei sălbatice. Proiectul propus spre implementare se încadrează în conceptul de dezvoltare durabilă integrată, prin faptul că propune acivităţi şi măsuri de conservare ce au rolul de a asigura îmbunătăţirea pe termen lung a stării de conservare a speciilor din fauna dobrogeană şi a habitatelor acestora. Ca şi strategie abordată, ne propunem să aducem o serie de argumente cât mai precise/exacte din punct de vedere ştiinţific în vederea propunerii si implementării unor măsuri care să reducă impactul generat de traficul rutier asupra biodiversităţii, deoarece, în prezent, la nivelul întregii regiuni există mai multe categorii de ameninţări, traficul rutier fiind unul dintre ele. În momentul în care dorim să propunem spre implementare o serie de măsuri, acestea trebuie să aibă la bază argumente solide, de necontestat. Fauna Dobrogei este diferită de orice altă categorie de faună din Uniunea Europeană, atât ca asociaţii de specii, cât şi ca biodiversitate. Mai mult decât atât, până în acest moment nimeni nu a mai făcut o evaluare precisă a numărului de cazuri şi a componenţei specifice în Dobrogea. Cu ocazia altor proiecte, organizaţia noastră a mai înregistrat o serie de observaţii, acestea însă fiind departe de a fi complete la nivelul Dobrogei. Proiectul implică următoarele categorii de beneficiari: comunităţile locale din zona Dobrogei, şoferii ce frecventează această regiune, numărul lor putându-se ridica la câteva milioane, autorităţi locale, autorităţi de mediu, administratori de arii protejate, companiile de transport, mass-media. Din punct de vedere al conservării biodiversităţii, beneficiarii proiectului sunt reprezentaţi de speciile ce alcătuiesc fauna dobrogeană. Principalele rezultate obţinute în urma implementării proiectului sunt: - 1 studiu realizat şi înaintat către autorităţile de mediu, autorităţile locale, administratorii de drumuri şi custozii ariilor protejate - 1 hartă de risc pentru fauna sălbatică dobrogeană în condiţiile traficului rutier realizată - adoptarea de practici ecologice de către grupurile ţintă - măsuri de conservare adecvată stabilite - schimbarea atitudinii grupurilor ţintă - 1 întâlnire de lucru organizată cu autorităţi locale, de mediu, custozii ariilor protejate, administratorii de drumuri - cel puţin 30 de participanţi la întâlnire Impactul proiectului se va manifesta prin reducerea impactului generat de traficul rutier asupra patrimoniului natural din zona Dobrogei.

Impactul proiectului asupra speciilor din fauna sălbatică a Dobrogei se va manifesta în primul rând printr-o reducere a impactului traficului rutier asupra acestor specii. Asupra autorităţilor de mediu, autorităţilor locale, conducătorilor auto, companiilor de transport, custozilor ariilor protejate şi administratorilor de drumuri, impactul proiectului se va manifesta prin adoptarea de practici ecologice şi prin creşterea implicării acestora în implementarea de măsuri în vederea reducerii impactului generat de traficul rutier şi a conservării resurselor naturale oferite de mediu. Rezultate aşteptate:  1 aplicaţie / platformă informatică construită  1 bază de date  9 expediţii în Dobrogea de monitorizare şi cartare a animalelor ucise de traficul rutier  minim 1000 de utilizatori ai aplicaţiei  intre 4000 - 7000 de cazuri semnalate - 1 studiu realizat şi înaintat către autorităţile de mediu, autorităţile locale, administratorii de drumuri şi custozii ariilor protejate - 1 hartă de risc pentru fauna sălbatică dobrogeană în condiţiile traficului rutier realizată - adoptarea de practici ecologice de către grupurile ţintă - măsuri de conservare adecvată stabilite - schimbarea atitudinii grupurilor ţintă - 1 întâlnire de lucru organizată cu autorităţi locale, de mediu, custozii ariilor protejate, administratorii de drumuri - cel puţin 30 de participanţi la întâlnire - 2 conferinţe de presă organizate - o campanie medie desfăşurată