Proiecte

Munţii Carpaţi acoperă aproape o treime din teritoriul naţional, iar Carpaţii româneşti reprezintă aproximativ jumătate din lungimea totală a lanţului carpatic. Conform “Strategiei de dezvoltare sustenabilă a turismului din Carpați” elaborată în cadrul Convenției Carpaților și prezentată de către Autoritatea Națională de Turism în septembrie 2014 la București, România ocupă penultimul loc în rândul celor șapte țări din Carpați care își pun în valoare potențialul montan. Dar comparativ cu țările europene, habitatele naturale din România nu sunt afectate în mare măsură de activităţile umane. Cum am putea pune în valoare acest lucru și cum am putea valorifica potențialul montan? Răspunsul vine de la sine - ecoturismul. După părerea experților, ecoturismul este cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului durabil. Această formă de turism are ca scop principal conservarea mediului şi pune accent pe educaţia turiştilor și prestatorilor de servicii turistice în ceea ce priveşte protejarea şi conservarea mediului. Turismul durabil, definit de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, Federaţia Mondială pentru Ocrotirea Naturii, Federaţia Europeană a Parcurilor Naţionale şi Naturale: ”dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare”. În termeni statistico-economici, Asociaţiei de Ecoturism din România (AER) susține că impactul economic produs de programele de ecoturism derulate de operatorii turistici membri AER în ţara noastă este în creştere, de la 0,95 milioane euro în 2004 la aproximativ 1,6 milioane euro în 2008. Tot AER remarcă faptul că impactul economic al ecoturismului la nivel local este cu mult peste media turismului de masă. Patrimoniul ecoturistic al României are un potențial mare de valorificare, reprezentând azi doar o infimă parte din ceea se poate oferi pe acest segment de piață. Probleme cu care se confruntă România sunt de natură administrativa, socială și economică. O parte din ele le-am identificat mai jos: - Lipsa informației centralizate și credibile cu privire la obiectivele ecoturistice; - Lipsa unor instrumente de monitorizare a serviciilor oferite, care o dată realizate, pot contribui la ridicarea standardului calității serviciilor oferite. Pot măsura impactul ecoturismului la nivel local, național și internațional; - Lipsa parteneriatelor publice și private menite să susțină această ramură a turismului; - Lipsa totală a datelor cu privire la numărul și profilul practicanților – ecoturiști; - Lipsa calității serviciilor oferite; - Lipsa unei imagini unitare și coerente a turismului durabil românesc; - Lipsa infrastructurii și siguranței pe care o putem oferi turistului; - Concentrarea programelor turistice pe un număr limitat de zone, în defavoarea altor comunități cu potențial eco-turistic. - Riscuri externe ce țin de diverse probleme (defrișări, mijloace de transport motorizate – ATV etc.), care pun în pericol mediul natural. În cadrul acestui proiect ne propunem să contribuim la îmbunătățirea potențialului ecoturistic din zona montană prin: - Crearea unor instrumente digitale care vor facilita accesul la informații cu privire la serviciile oferite în zona montană greu accesibilă (cabanele turistice fără acces auto sezonier sau permanent), precum și calitatea lor; - Crearea unor instrumente de monitorizare a serviciilor oferite în cadrul adăposturilor montane izolate, greu accesibile; - Stabilirea unor parteneriate publice și private care vor sprijini dezvoltarea ecoturismului montan și implicit dezvoltarea economică a comunității în zonele de referință a proiectului (se pot caza turiștii, cumpără de la localnici); Astfel, vom avea: - O imagine clară a serviciilor oferite de adăposturile montane, contribuind la ridicarea standardului calității serviciilor oferite. - Obiective ecoturistice montane cunoscute pe plan local, național și internațional. Acestea din urmă vor contribui și la creșterea încrederii turistului român și străin în serviciile oferite; vor contribui la educarea populației locale în vederea sprijinirii activităților ecoturistice care le pot aduce venit fără a face investiții substanțiale.

Obiectiv: Contribuim la creșterea gradului de cunoaștere a potențialului ecoturistic montan românesc prin crearea unei imagini digitale unitare și coerente a adăposturilor montane izolate, greu accesibile (cabanele turistice fără acces auto sezonier sau permanent) din Carpații românești, în perioada 2016-2017. Obiective țintă: 1. Crearea unei baze de date care va include toate adăposturile montane din România, aprox. 40 la număr. Când vorbim de adăposturi montane ne referim aici la cabanele accesibile doar pedestru (pe jos, pe trasee de drumeție), la care nu se poate ajunge auto, cel puțin în sezonul de iarnă. Nu vor fi incluse cabanele la care se ajunge cu mașina tot timpul anului și care nu au nimic comun cu ecoturismul. 2. Crearea unui website bilingv român englez, ce va include clasamentul adăposturilor montane, în funcție de calitatea serviciilor și responsabilitatea față de mediul înconjurător. Responsabilitatea față de mediul înconjurător înseamnă ca, prin serviciile oferite și modul de gestionare a cabanei montane: • să contribuie la conservarea şi protecţia naturii; • să utilizeze resursele umane locale; • să aibă caracter educativ, respect pentru natură - conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale; • să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-cultural. 3. Monitorizarea și promovarea adăposturilor montane, din punct de vedere ecoturistic, pe plan național și internațional. Prin acest proiect vom contribui la vizibilitatea potențialului ecoturistic, montan. Însăși accesul spre cabanele incluse în acest proiect reprezintă o formă de turism ecologic, acestea fiind accesibile doar într-o formă nemotorizată (drumeție, ciclism, schi). Informația va fi centralizată într-o bază de date și etichetată pe categorii, cum ar fi: • Servicii de masă, cazare • Accesul la utilități • Aspectul sanitar • Calitatea serviciilor • Oferta de servicii ecoturistice • Administrarea deșeurilor • Tipul de servicii – sezonier/anual, program Acest tip de informație nu există la ora actuală în România. Se pot găsi informații generale despre cabane, dispersate și neactualizate în diverse reviste, cărți mai vechi, blog-uri, site-uri de profil. Dar informația este foarte superficială și nu acoperă deloc calitatea serviciilor oferite de aceste adăposturi, din punct de vedere al impactului asupra mediului. Informația detaliată se va colecta în premieră în România, în cadrul acestui proiect, de către voluntarii ce vor face muncă de teren, cercetare direct la fața locului, la cabane. Etapa de cercetare va consta în interviuri, observații la fața locului și în împrejurimi, adunare de poze și publicarea lor cu permisiunea proprietarilor de cabane. Informația acumulată se va transpune într-o bază de date, care se va regăsi ulterior, accesibilă publicului larg, pe website-ul proiectului. Cabanele vor fi clasificate în funcție de criteriile prestabilite în cadrul proiectului, într-un clasament general. Locul ocupat în clasament de către o cabană, se va modifica în timp, în funcție de modificarea calității serviilor oferite. Pe parcurs vizitatorii autentificați pe site vor avea posibilitatea să contribuie (prin vot direct) la clasamentul cabanelor. Prin aceste voturi ale celor care merg pe munte la cabanele respective, vom avea posibilitatea să studiem profilul turistului, element inexistent în România pe această nișă. Pe pagina de pe site a fiecărei cabane incluse în clasament, va exista și posibilitatea postării unor “review-uri” care vor contribui și ele la clasamentul adăposturilor montane. Website-ul va conține informații centralizate, clasificate conform unor criterii prestabilite și accesibile publicului larg. La rândul lui, website-ul va reprezenta o formă de promovare pozitivă sau negativă a cabanelor. Pozitivă - sunt apreciate calitatea serviciilor, încurajarea formelor de turism ecologic Negativă – sunt descalificate cabanele care nu respectă normele legale, atitudinea față de turiști, serviciile de calitate proastă la prețuri exorbitante etc. Prin accentuarea acestor aspecte negative, vom stimula proprietarii de adăposturi să ridice standardul calității al serviciilor oferite. Monitorizarea va consta în urmărirea impactului vizitatorilor website-ului și informațiilor acumulate de către voluntarii proiectului în perioada de cercetare. Se vor analiza aspecte gen: feedback vizitatori; imagine adăpost montan; performanțe economice; concurenți; riscuri; impactul asupra mediului; calitate servicii; activitatea sezonieră etc. În cadrul proiectului se vor organiza seminarii de pregătire a minim 30 de evaluatori din toată țara. Care vor participa la votul online de clasificarea a cabanelor, în baza unui ID oferit în cadrul seminarilor la care au participat. În Ne referim la evaluarea adăposturilor montane din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător și calității serviciilor prestate; Beneficiari: Direcți: - 77 mii turiști care au vizitat zona montană a României în 2008, anume satele și traseele turistice. (conform ultimelor date înregistrate de Institutului Național de Statistică (INS)); - Turiștii ce își doresc să practice turismul ecologic în deplină siguranță la un standard agreabil. Acești turiști pot fi atât români cât și cei străini. Căutat date statistice (Eurobarometru). Turistul care va avea ocazia să cunoască România și altfel, nu doar în zonele ultra consacrate și aglomerate. Din experiența noastră, colaborări cu diverși prestatori de servicii din domeniul ecoturismului, această cifră trebuie să fie mai mare. Din păcate la ora actuală nu avem statistici bine definite cu privire la nr. acestui grup țintă. - 30 operatori turistici – adăposturile montane (numărul final va fi evaluat în cadrul proiectului). Care prin intermediul acestui proiect vor avea ocazia să-și popularizeze oferta, să ridice standardul și să se poziționeze pe o piață cu potențial. Vor avea posibilitatea să intre pe un segment de piață în care nu au concurență. - 30 voluntari care vor fi implicați în activitățile de cercetare și participanți în cadrul seminariilor de pregătire a evaluatorilor în toată țara. Conform estimărilor specialiștilor de marketing în domeniul turismului, piața se va împărți în mai multe segmente, cerere mare fiind pe piața low cost. Acest lucru poate aduce Eco-turismului montan beneficii substanțiale, dacă este promovat și întreținut la un standard de calitate acceptabil pentru turiștii autohtoni și cei străini. Indirecți: - Alți multiplicatori independenți, implicați în activități de educație montană: ghizi montani, instructori, pedagogi, lideri de tineret; - Agenții economici și comunitatea locală din jurul obiectivelor turistice, care va beneficia economic (comerţ, artizanat, unități de cazare atât din oraș cât și cele situate în zonele montane cazare), se vor crea noi locuri de muncă – noi specializări de pe urma creşterii afluxului de turişti în zonă; - Organizații non-profit care vor avea acces la informațiile și susținerea din partea AECO pentru a-și desfășura activitatea din domeniul ecoturismului montan; Impact - Accesului la informație mult mai completă, centralizată și actualizată, nedisponibilă până acum publicului larg; - Crearea unei rețele de 30 evaluatori din toată țara. Ne referim la evaluarea adăposturilor montane din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător și calității serviciilor prestate; - Creșterea calității serviciilor oferite de către administrația adăposturilor montane, aici intră și diversificarea serviciilor cum ar fi – servicii ghidaj, vânzări de produse locale; - Generează locuri de muncă pentru populația locală – ramura turistică, alte activități economice conexe; - Facilitarea accesului la informație prin crearea unui instrument digital accesibil publicului larg; - Crearea parteneriatelor publice (primării, administrații parcuri, ANT etc), private și comunitatea locală cu scopul creării condițiilor favorabile de dezvoltare a programelor ecoturistice; - Stimulează economia locală prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor turistice (servicii de cazare, alimentaţie, facilităţi recreative, servicii de ghidaj, suveniruri); - Creșterea vizibilității României la nivel internațional, ca destinație ecoturistică; - Reducerea impactului negativ asupra mediului, prin încurajarea și diversificarea formelor de turism ecologic, fără mijloace de transport motorizate; - Stimulează economia rurală prin crearea sau creşterea cererii de produse locale necesare asigurării serviciilor turistice;

- Accesului la informație mult mai completă, centralizată și actualizată, nedisponibilă până acum publicului larg; - Crearea unei rețele de 30 evaluatori din toată țara. Ne referim la evaluarea adăposturilor montane din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător și calității serviciilor prestate; - Creșterea calității serviciilor oferite de către administrația adăposturilor montane, aici intră și diversificarea serviciilor cum ar fi – servicii ghidaj, vânzări de produse locale; - Generează locuri de muncă pentru populația locală – ramura turistică, alte activități economice conexe; - Facilitarea accesului la informație prin crearea unui instrument digital accesibil publicului larg; - Crearea parteneriatelor publice (primării, administrații parcuri, ANT etc), private și comunitatea locală cu scopul creării condițiilor favorabile de dezvoltare a programelor ecoturistice; - Stimulează economia locală prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor turistice (servicii de cazare, alimentaţie, facilităţi recreative, servicii de ghidaj, suveniruri); - Creșterea vizibilității României la nivel internațional, ca destinație ecoturistică; - Reducerea impactului negativ asupra mediului, prin încurajarea și diversificarea formelor de turism ecologic, fără mijloace de transport motorizate; - Stimulează economia rurală prin crearea sau creşterea cererii de produse locale necesare asigurării serviciilor turistice;