Mediu
La litoralul românesc al Mării Negre, zona infralitorală stâncoasă este bine reprezentată de bivalve — Mytilus galloprovincialis, hidrozoare din genurile Obelia, Eudendrium, Coryne. Fauna este cea caracteristică asociaţiilor cu midii de piatră şi cu actinii, fiind caracterizate prin prezenţa unui număr ridicat de specii. Atât asociaţia de midii — Mytilus galloprovincialis şi actinii — Actinia equina care se întinde până la adâncimi de 5 — 6 m cât şi asociaţia dominantă de midii, care ocupă adâncimile dintre 6 şi 12 m se întâlnesc în zonele din faţa coastei. Indicator al modificărilor factorilor de mediu ce se produc intr-un ecosistem acvatic, bentosul reflectă în timp, efectul presiunilor antropice exercitate asupra acestor zone. De asemenea, algele macrofite formează o asociaţie submarină deosebit de importantă, asigurând spaţiu de hrănire şi reproducere pentru nevertebratele şi peştii care îşi desfăşoară procesele vitale în desişurile pe care acestea le formează. Totodată, au rol în protejarea faunei asociate împotriva acţiunii deranjante a apei, graţie caracterului lor flexibil, oferind adăpost faţă de lumina excesivă şi împotriva răpitorilor din afara asociaţiei macroalgale. Atât algele cât şi bivalvele sunt un factor de epurare biologică a nutrienţilor şi a metalelor grele şi reacţionează la schimbările de calitate ale apei, astfel că, pe termen lung, sunt indicatori utili ai schimbărilor survenite în ecosistemul marin. În momentul declanşării unor evenimente ecologice negative, naturale sau antropice, dereglările provocate de aceste presiuni la nivelul ecosistemelor bentale sunt mult mai evidente, refacerea acestora necesitând un timp mai îndelungat. Lucrările de reabilitare a digurilor „sparge-val" şi construcţia sau extinderea epiurilor, împreună cu extinderea plajelor din zona Constanţei şi a staţiunii Mamaia finalizate în anul 2015, au avut un impact negativ major şi direct asupra speciilor bentale. Dislocarea materialului sedimentar prin lucrări de dragare a avut, de asemenea, un impact important asupra speciilor bentale, datorită în primul rând efectului mecanic asupra biocenozelor dar şi tulburării apei prin antrenarea maselor de material sedimentar fin. Acestea au avut drept urmare reducerea cantităţii de lumină ce a condus la modificarea populaţiilor de alge macrofite din zona, la pierderea capacităţii de filtrare a speciilor bentale (în principal moluşte, care sunt fixate de substrat), precum şi la pierderea funcţiei de zonă de hrănire pentru unele specii de peşti. Avand în vedere noile construcţii hidrotehnice finalizate în anul 2015, există oportunitatea monitorizării procesului de regenerare a faunei şi florei marine fixate de substrat care reprezintă principalul filtru natural al apelor marine din imediata vecinătate a plajelor. Pe baza înregistrărilor, va putea fi stabilit modul în care are loc procesul de reface al ecosistemului marin după momentul de construcţie al digurilor şi extinderea plajelor şi vor putea fi elaborate şi implemetate măsuri adecvate de protecţie şi conservare a formelor de viaţă marine fixate de substrat. Avem datoria să asigurăm protecţia, conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural faţă de presiunea crescândă a activităţii umane, deoarece de protecţia lor depinde dezvoltarea durabilă a societăţii, pe plan naţional şi internaţional.
Proiectul propus spre finanţare de către Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin Oceanic-Club are drept scop (1) înregistrarea continuă a evoluţiei faunei şi florei marine fixată de substrat în vederea monitorizarii evoluţiei stării de sănătate a mediului marin utilizând aceste specii ca bioindicatori şi (2) dezvoltarea unor instrumente educative şi ştiinţifice atât pentru publicul larg cât şi pentru cercetătorii din Romania şi de peste graniţă. Principalele obiective ale proiectului sunt: 1. Conservarea habitatelor si a biodiversităţii din Marea Neagră; 2. Obţinerea de noi informaţii privind starea actuală a diversităţii faunei şi florei marine fixate de substrat sub influenţa modificărilor antropice (construirea noilor diguri şi procesul de extindere al plajelor) prin asimilara unor tehnici noi de cercetare (monitorizare video subacvatică în timp real 7 zile/24 ore) 3. Creşterea implicării autorităţilor locale în implementarea de măsuri în vederea conservării resurselor naturale oferite de mediul marin; 4. Dezvoltarea de noi instrumente destinate educaţiei şi cercetării ştiinţifice; 5. Informarea şi conştientizarea publicului larg cu privire la importanţa ecologică a formelor de viaţă marine fixate de substrat şi necesitatea protecţiei lor; Proiectul contribuie la stabilirea în premieră pentru România a unei noi tehnologii destinată monitorizării mediului marin submers şi a dezvoltării unor instrumente educative şi de cercetare atât pentru publicului larg cât şi pentru diverşi cercetători ştiinţifici cu privire la importanţa organismelor filtratoare din imediata vecinătate a plajelor. Deşi reprezintă o tehnologie relativ recentă pentru cercetarea mediului marin submers, transmiterea de imagini video în timp real devine din ce în ce mai răspândită în întreaga lume. Cel mai fascinant lucru la aceste camere 360º este faptul că privitorul poate să îşi aleagă deliberat unghiul de vedere prin poziţionarea smartphon-ului sau a mouse-ului. Câteva dintre avantajele acestui nou tip de monitorizare, comparativ cu monitorizarea clasică, unde se apelează la scafandri profesionişti, ar fi că permite o transmitere continuă de informaţii în timp real, permite un schimb de informaţii mult mai rapid între cercetători şi alte părţi interesate, pot fi înregistrate informaţii din zone sensibile, fară a genera vreun impact supra speciilor sau habitatelor. De asemenea, mişcarea şi mărimea omului, ca specie sunt uşor de detectat de speciile marine. În schimb, camerele de monitorizare 360º nu au acest inconvenient, ele fiind mici ca şi formă, şi apoi ele pot rezista foarte bine la temperaturi scăzute la care corpul uman nu rezistă. De asemenea, prin intermediul acestui proiect ne propunem să elaborăm şi să implementăm o serie de activităţi şi măsuri de conservare ce au rolul de a asigura îmbunătăţirea pe termen lung a stării de conservare a speciilor de fauna şi floră marină fixate de substrat. Astfel, prin implementarea activităţilor cuprinse şi bine stabilite din cadrul proiectului venim în sprijinul conservării şi managementului durabil al resurselor naturale marine, în special al organismelor fixate de substrat, sporind beneficiile socio-economice pentru populaţia locală. Localnicii nu pot fi separaţi de natura, prezenţa şi activităţile lor având un impact important asupra mediului marin. Proiectul implică următoarele categorii de beneficiari: populaţia locală, turiştii, vizitatorii Muzeului de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” din Bucureşti, numărul lor putându-se ridica la câteva milioane/an, studenţii Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, autorităţi locale, autorităţi de mediu, institute de cercetare, companii de construcţii, mass-media. Din punct de vedere al conservării biodiversităţii, beneficiarii proiectului sunt reprezentaţi de speciile de faună şi floră marină fixate de substrat. Principalele rezultate obţinute în urma implementării proiectului sunt: - un set de imagini înregistrat pe un an de zile - aproximativ 2 Tb de filmări - un raport al evoluţiei biomasei din zona camerei video - un set de propuneri legate de o atitudine corespunzătoare, planuri şi măsuri adecvate de conservare elaborate şi implementate pentru speciile fixate de substrat care sunt afectate de agresiunile din mediu. - Eveniment ”Mistere ale Mării Negre” organizat cu ocazia Nopţii Europene a Cercetătorilor. - Minim 2000 de participanţi la eveniment - 8 vidioclipuri de 10-15 minute fiecare cu cele mai bune imagini surprinse Impact - reducerea impactului antropic exercitat asupra speciilor marine fixate de substrat - o mai bună cunoaştere şi înţelegere a proceselor ce se petrec în imediata vecinătate a oraşului Constanţa - schimbarea atitudinii grupurilor ţintă cu privire la importanţa ecologică a formelor de viaţă marine fixate de substrat şi necesitatea protecţiei lor - adoptarea de practici ecologice de către grupurile ţintă
Proiectul contribuie la o mai bună cunoaştere şi înţelegere a proceselor ce se petrec în imediata vecinătate a oraşului Constanţa. Asupra autorităţilor de mediu, autorităţilor locale, populaţiei locale, turiştilor, vizitatorilor Muzeului de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” din Bucureşti, studenţilor Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, institutelor de cercetare, companiilor de construcţii, impactul proiectului se va manifesta prin creşterea implicării acestora în implementarea de măsuri în vederea reducerii impactului generat de activităţile antropice şi a conservării resurselor naturale oferite de mediu. - un set de imagini înregistrat pe un an de zile - aproximativ 2 Tb de filmări - un raport al evoluţiei biomasei din zona camerei - un set de propuneri legate de o atitudine corespunzătoare, planuri şi măsuri adecvate de conservare elaborate şi implementate pentru speciile fixate de substrat care sunt afectate de agresiunile din mediu. - eveniment ”Mistere ale Mării Negre” organizat cu ocazia Nopţii Europene a Cercetătorilor. - Minim 2000 de participanţi la eveniment - 8 vidioclipuri de 10-15 minute fiecare cu cele mai bune imagini surprinse - reducerea impactului antropic exercitat asupra speciilor marine fixate de substrat -schimbarea atitudinii grupurilor ţintă cu privire la importanţa ecologică a formelor de viaţă marine fixate de substrat şi necesitatea protecţiei lor - adoptarea de practici ecologice de către grupurile ţintă - 2 conferinţe de presă organizate - o campanie medie desfăşurată