Proiecte

Contextul recent, al incidentului de la Colectiv, a tras un semnal de alarmă legat de rezilientă la situații de urgență a orașului nostru, București. Un accident cu peste 150 de răniți a depășit capacitatea de reacție și primire de urgențe a sistemului medical. Noi, ca și alți cetățeni, grupuri de inițiativă și organizații, ne-am pus problema a ce poate fi făcut, pentru a evita pe viitor astfel de situații critice, sau măcar a atenua impactul lor negativ. Ne-am gândit, și ne-am îngrozit, la perspectiva unui cutremur de mare magnitudine, care ar putea genera, în câteva minute, mii, nu sute, de urgențe medicale. Context general constă în următoarele: în primul rând un astfel de cutremur este iminent, București și zona de sud a țării se află în zona seismică, în medie la fiecare 20-30 de ani are loc un cutremur de intensitate ridicată și acest interval de timp a cam trecut deja, de la ultimul episod. În al doilea rând, este știut că doar în București sunt 361 imobile expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic încadrate în clasa I de risc seismic, din care 178 imobile prezintă pericol public de prăbușire la seism. Încă 307 imobile sunt încadrate în clasa II de risc seismic și 87 imobile în clasa III de risc seismic, o parte dintre acestea fiind expertizate folosind ca bază de calcul un normativ foarte vechi (P100/1992, normativ de proiectare antiseismică) fiind posibil ca starea de risc a acestora să se fi agravat între timp. Însă, aceste statistici arată doar număr de clădiri, și e bine de reținut că multe clădiri nu au fost încă expertizate. Stasticile oficiale nu arată însă oamenii, indiferent că le spunem proprietari, chiriași sau simpli vizitatori ai acestor locații. Câți oameni sunt în risc de a își pierde viețile? Fie că locuiesc în clădirile acestea, sau în proximitatea lor, sau în clădiri care, deși nu poartă vestita bulină deoarece nu au trecut încă printr-o expertiză, sunt vizibil sensibile. Per ansamblu, se remarcă o mare și gravă ignoranță. Problema nu se conștientizează, ca amploare și iminență, atât de cei aflați în situațiile de risc cât și de autorități. Din banii alocați de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în ultimii ani, prin programul de consolidare seismică (da, există un astfel de program, formal asumat de guvern), au fost fonduri disponibile doar pentru 22 de șantiere în toată țara, unele continuate din anii precedenți. Există și un context personal, al nostru, cei implicați în acest proiect. Prieteni de-ai noștri au murit în incendiul din Colectiv. Alți prieteni de-ai noștri sunt bântuiți de experiența îngrozitoare prin care au trecut. Le datorăm angajamentul de a nu mai sta cu mâinile în sân și a lăsa ca astfel de situații, care pun vieți omenești în risc, să se perpetueze. Mai menționăm și argumente care țin de un context prielnic. Instrumentele online, platforme colaborative de crowdsourcing de informații, permit mobilizarea cetățenilor, diseminarea rapidă de informații, comunicarea facilă spre comunități întregi, folosind hărți interactive accesibile oricărui utilizator indiferent de nivelul de pregătire al utilizatorului. Există astfel de instrumente deja dezvoltate de organizații non-guvernamentale din alte țări, puse la dispoziție cu costuri mici (doar de contextualizare și adaptare), față de efortul din spatele acestora. Un astfel de instrument este platforma Ushahidi. Utilizarea acestei platforme a permis, spre exemplu, ca după cutremurul din Nepal, cetățenii să își folosească telefoanele (sau calculatoarele) pentru a marca puncte pe o hartă digitală ce se actualiza în timp real, care necesită intervenție rapidă și ajutor. Aceste soluții luate în calcul a fi folosite, sunt platforme de tip open source ce pot colecta informații relevante folosind instrumente fie mobile, fie desktop, atât de la fața locului cât și de acasă. Soluția este una versatilă pentru că nu se mai pune accent doar pe soluția informatică ci și pe informația primită, colectată și validată de la simpli cetățeni sau voluntari. Implementarea unei soluții informatice interactive împreună cu dezvoltarea infrastructurii de date deschise de către cetățeni destinată diseminării de informaţii relevante și reale va conduce la conștientizarea problemei și mobilizarea de acțiune din partea tuturor celor vizați, inclusiv a implicării cetăţenilor, dar și a autorităților. Astfel, ne propunem să utilizăm și noi acest instrument, prin crearea unei platforme online, accesibilă oricărui cetățean, de a trage un semnal de alarmă asuprea oamenilor aflați în situații de risc în caz de cutremur. Fiind un mediu nou, inovativ, intenționăm să mobilizăm voluntari, o echipă de comunicare bună, precum și ”promotori” ai platoformei în universități. Vrem să aratăm că dacă statul nu se sesizează, cetățenii – și comunitățile - se pot sesiza, utilizând un telefon mobil sau orice device conectat la internet și o simplă platformă de crowd sourcing.

Proiectul urmărește să prevină pierderea de vieți omenești în urma unui iminent cutremur de intensitate ridicată, mobilizând puterea de generare de informații de către cetățeni, prin platforme colaborative online, pentru a crește gradul de conștientizare asupra pericolului și a mobiliza fonduri și implicare din partea sectorului public. Pe scurt, vom dezvolta o platforma de crowd sourcing de informații culese de cetățeni și voluntari cu privire la clădirile aflate în risc seismic din București. În acest sens, vom utiliza instrumentul deja dezvoltat numit Ushahidi (www.ushahidi.com), folosit deja în multe tări din Africa și Asia pentru a semnala incidente sau situații de risc. Voluntarii proiectului, sau simpli cetățeni, vor putea încărca automat și în timp real, pe o harta digitală, date (text, poze) din care să reiasă informații despre clădiri aflate în risc. Vom avea în vedere în principal date despre numărul de persoane care locuiesc în imobilul respectiv, dar și alte tipuri de informații: dacă imobilul mai există sau e deja demolat/părăsit, dacă sunt imobile locuite în imediata proximitate care pot fi afectate de prăbușirea celui vizat, dacă sunt diferite funcțiuni (eg. magazin, birouri ș.a.) unde lucrează oameni și/sau există circulație zilnică de clienți. Astfel, intenționăm să facem un ”recensământ” al oamenilor aflați în risc. Obiectivele proiectului: Obiectiv 1. Creșterea gradului de conștientizare asupra riscului de pierderi de vieți omenești în urma unui iminent cutremur de intensitate ridicată. Instrumentul online colaborativ astfel dezvoltat va proiecta, în timp real, numărul de persoane aflate în risc de a își pierde viața sau a fi afectați, fizic și material, de un cutremur. Ne propunem să folosim instrumente și metode vizuale simple, lucrând cu buni comunicatori și graficieni, pentru a explica pe înțelesul tuturor, și ne-alarmist, în ce constă riscul și necesitatea de a lua acțiune. Obiectiv 2. Mobilizarea cetățenilor în a semnala locatarilor acestor imobile și vecinilor acesta despre riscul la care se expun. Instrumentul online va putea fi folosit de către locatari ai imobilelor aflate în risc, sau ai unor locuințe în proximitatea imediată sau în același cartier cu acestea, pentru a semnala situația clădirilor și a locatarilor acestora. Ne propunem să diseminăm informații despre această platformă prin mijloace de comunicare precum: publicații, social media, radio ș.a., pentru a îl face cunoscut celor ce ar putea contribui. În paralel, vom lucra cu cadre didactice de la Universitatea București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu și Universitatea Tehnică și de Construcții București, pentru a mobiliza voluntari din rândul studenților pentru a merge pe teren și documenta cazuri de risc. Obiectiv 3. Dezvoltarea de resurse de advocacy pentru a cere o mai mare implicare a sectorului public în a preîntâmpina efectele catastrofale ale unui iminent cutremur de intensitate ridicată. În urma colectării de date, ne propunem să transmitem o scrisoare deschisă primăriilor sectoarelor Bucureștiului, Primăriei Municipiului București, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Inspectoratului de Stat pentru Situații de Urgență pentru a le semnala amploarea riscului astfel documentat și a cere sprijinul și implicarea acestora. De asemenea, ne dorim să publicam datele colectate tuturor celor ce doresc să studieze sau documenteze această temă și să publicăm pe pagina web a instrumentului contribuții și comentarii din partea tuturor celor cu opinii avizate pe subiect. Obiectiv 4. Dezvoltarea unui instrument de colectare și stocare de date privind situațiile de risc la cutremur, scalabil, la nivelul întregului teritoriu aflat în zona de risc, care să ofere la liber, tuturor celor interesați, informații pe această temă. Avem încrederea că instrumentul pe care dorim să îl dezvoltăm este util în sine prin faptul că permite colectarea, stocarea și publicarea de date cu privire la acest risc. Considerăm că această temă trebuie să fie mult mai sus pe agenda publică, în România, și prin urmare este nevoie de o interfață, o vitrină, care să ofere publicului larg informații pe această temă și să constituie și un for de dezbateri.

Rezultatele minimale cuantificabile pe care ni le asumam în proiect: - Instrument online funcțional, folosind platforma Ushahidi, dar adaptat tematicii și specificului proiectului; - Cel puțin 10 voluntari mobilizați din rândul studenților pentru documentare de teren și colectare de date, 5 promotori în universități și 3 voluntari pentru aport de know how în activitatea de implementare; - Intrări de date, incluzând estimări de număr de locatari, pentru cel puțin 50% dintre clădirile Clasa I de risc seismic în 5 luni de la lansarea platformei; - Cel putin cinci apariții media (radio și/sau publicații media la nivelul Bucureștiului); Avem convingerea că putem avea rezultate consistente și în materie de contribuții din partea cetățenilor, pe lângă conținutul generat de voluntarii înscriși în proiect. De asemenea, ne așteptăm la o prezență consistentă în social media și ca prezentări la evenimente etc. Însă, fiind un proiect experimental, pe o temă prea puțin abordată până acum, ne este greu la acest moment să stabilim niște ținte precise. Datorită acestui fapt rezultatele minimale sunt unele pe care le considerăm reale, pe care ne asumăm sa le atingem în cele 10 luni de proiect, în contextul resurselor disponibile, fără a supraevalua la acest moment anumite activități. Credem în puterea datelor bine alese și a cetățenilor de a trage singuri un semnal de alarmă privind probleme cu care se confruntă. Ne pasionează aportul noilor tehnologii de IT și comunicații în facilitarea acestui proces. Angajamentul nostru este ca acest proiect să reprezinte doar un început. Avem nevoie de această finanțare ca un , spre un demers gândit pe termen mai lung. Astfel, am dori să putem oferi sprijin în viitor și altor comunități care se confruntă cu acest risc, prin promovare și mobilizarea de spriin pentru popularea de date și din alte localități din zona de risc din România. Dorim de asemenea să putem dezvolta și alte tipuri de resurse (eg. material de educație pentru copii și adulți cu privire la comportament în caz de cutremur ș.a.), inclusiv să menținem și dezvoltăm platforma pentru a putea ajuta, în cazul producerii unui cutremur, la semnalarea zonelor care necesită ajutor și intervenții, pe modelul aplicării instrumentului Ushahidi în alte locații din lume.